Descriere

Amicus Plato sau Despartirea de Noica – Editura Eikon

Obiecţiile ce se pot aduce unui mare filosof, adică unui gînditor a cărui operă are stil, pot fi nişte obiecţii valabile, cum mă las poate amăgit că ar fi cele aduse de mine autorului Despărţirii de Goethe, dar creaţia lui nu riscă nimic prin aceasta. Iar cine acceptă o filosofie ca artă, trebuie s o accepte vrînd nevrînd şi ca filosofie. De aceea cultura este un imperiu al păcii. De aceea anticultura este atât de agresivă. Noica, ale cărui venituri sunt modeste, cum e şi normal pentru un „ahoretic”, care nu şi iroseşte vremea şi preocupările cu vane ambiţii sau apetituri, şi care nici măcar nu mai are propriu zis o bibliotecă, şi a cumpărat acum, la această vîrstă tîrzie, din nişte drepturi de autor sau dintr un premiu literar, pe un preţ evident nu mic, operele complete ale lui Goethe în ediţia „Propyläen”, cea mai bună din cîte există. A făcut această achiziţie acum, după ce s a „despărţit” de Goethe, explicînd pe larg într o carte motivele despărţirii. Carte din al cărei manuscris şi a pierdut, prin efectul împrejurărilor, împreună cu alte şapte, un capitol intitulat Despre „Goethitate”, unde se putea vedea că despărţirea aceasta nu era de fapt cu putinţă.
În acelaşi fel mă despart şi eu de Noica. Adică deloc.

Al. Paleologu

Prin Amicus Plato, Al. Paleologu a scris un text admirabil despre un prieten admirabil. Şi un text absolut necesar, care a purificat la vreme imaginea lui Noica, devenită uşor bombastică şi caricaturală spre sfârşitul vieţii. Nimeni n ar fi fost mai potrivit şi mai legitimat decât Al. Paleologu să facă această operaţiune salutară de ravalement, care n a ştirbit cu nimic aura înţeleptului de la Păltiniş, ci i a făcut o doar mai adecvată, întrucîtva mai aproape de proporţiile spiritului întrupat. La Câmpulung, autorul Despărţirii… a petrecut cinci ani, zi de zi, în preajma lui Noica; i a devenit prieten, convorbitor, partener cultural „pe picior de egalitate”, cum însuşi autorul lui AntiGoethe ţine să precizeze. A urmat detenţia comună, o experienţă a cărei adâncime nu se poate măsura, cîntări sau aprecia din exterior. În fine, regăsirea, cu o întîrziere de un deceniu, la linia de start a Istoriei. Personal, îmi place să văd în cuplul Constantin Noica – Alexandru Paleologu o pereche de dansatori desăvîrşiţi în care nimeni nu are a l învăţa pe celălalt cum să urmeze ritmul ori cum să ţină pasul, în care nimeni nu are a i da nici o lecţie partenerului (ei se pot corecta reciproc, dar nici unul nu ia dansul de la zero). Asta n au vrut să vadă, acum douăzeci de ani, majoritatea celor care şi au simţit dinamitată veneraţia lor pentru Noica prin Amicus Plato… Noi însă nu vom tulbura farmecul dansului făcînd pariuri inoportune în culise.

Cristian Bădiliţă

Cartea Amicus Plato sau Despartirea de Noica de Alexandru Paleologu va poate fi livrata in 24 h.