Descriere

Mircea Eliade și Italia (ed. tipărită) – Autor: Feder Liliana Rodica – Editura Letras, 2021

Cartea propune cititorului o imersiune în biografia de tinerețe a istoricului religiilor Mircea Eliade, care desprinzându-se de tutela librăriei franceze, se orientează temporar, spre alte spații culturale, iar cel italian a fost unul predilect.

Propensiunile italofile, mult mai accentuate în anii primei vârste creatoare, îl dispun spre o direcţie opusă celei alese de mulţi dintre exponenţii generaţiei sale: Cioran, Noica, Sebastian, Acterian etc. Intenţia de depăşire a complexului etnic, a provincialismului cultural românesc prin posibilitatea transgresării spre universalitate l-a situat într-o direcţie dificilă, solicitantă şi riscantă, dacă luăm în considerare atributele producţiei creatoare din această etapă.

Soluţia deprovincializării culturii române Eliade o trăieşte prin materializarea „iniţiativei bibliografice”, sintagmă înnobilată de sinonimia termenului enciclopedism. În consecinţă, nu se va opri doar la cărţile şi autorii la modă în mediul cultural bucureştean, astfel că în articolele de tinereţe vom găsi invocaţi, recenzaţi scriitori, filosofi, istorici ai religiilor precum: Dante Alighieri, Alfredo Panzini, Italo Svevo, Giovanni Papini, Raffaele Pettazzoni, Vittorio Macchioro, Giovanni Buonaiuti, Giuseppe Tucci, Julius Evola, intelectuali frecventați și asumați.

Îndrăznim să mergem mai departe în a propune cititorului perceperea acestei alegeri ca gest conştient, ca o tentativă (chiar dacă juvenilă) de a se privi în oglindă şi a-şi explica cum ar trebui şlefuite anumite calităţi/defecte, ca parte a unui eu creator.

Pare-se că această oglindă au fost pe rând acești profesori, scriitori, filosofi, istorici ai religiilor italieni ce-i confirmau foarte devreme, încă din adolescenţă, că spargerea tiparelor existenţiale nu trebuia să sperie. Că erudiţia, atât de des citată în cazul multora dintre ei (Arturo Farinelli, Augusto Rostagni), dezideratul enciclopedismului ca operator necesar al sintezei în cultura română, interesele intelectuale pentru sentimentul religios dincolo de firesc (Arigo Levasti), interesul pentru misticism sau orfism (Vittorio Macchioro) în contextul mai larg al creştinismului (Giovanni Buonaiuti, Raffaele Pettazzoni), atipismul unor destine intelectuale (Giuseppe Vailati şi Aldo Mieli) însumau caracteristicile unor conştiinţe ce luptau pentru reasanarea culturii, pentru ieşirea dintr-un provincialism prăfuit şi depăşit de realitatea istorico-culturală.

Toate aceste atribute reprezentau manifestarea însăşi a masculinităţii şi virilităţii intelectuale ale tânărului Eliade, via Giovanni Papini, doar că ele se doreau a fi confirmate. Asemeni papiniștilor italieni, Eliade în calitate de Șef al tinerei generații simte nevoia creării premiselor unui salt de calitate în cultura română; lupta, în ipostaza de publicist cu accente personale, trăită și consumată în interiorul generației se dorește o afirmare a identității culturale române în noul scenariu european. Deprovincializarea culturală devine dezideratul comun al intelectualilor Papini și Eliade.

Dacă au reușit? În ceea ce-l privește pe Eliade, privindu-i efortul de reînnoire și primenire culturală din perspectiva unei noi interpretări a fenomenului religios – din perspectiva hermeneuticii istoriei religiilor – și a introducerii comparatismului ca instrument de lucru, putem afirma că și-a atins scopul (a se vedea relația Pettazzoni-Eliade în crearea eșafodajului istoriei religiilor). Acum se pune întrebarea, mai poate fascina o astfel de biografie în era deprinderii “competențelor”? Te las pe tine, dragă cititorule să îți răspunzi… Noi credem că da!

 

Despre autor

Feder Liliana Rodica s-a născut în 31 decembrie 1966, la Baia Mare. Este absolventă a Facultății de Litere (secția română-italiană) a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Doctorat în Litere la Centrul Universitar Tehnic Cluj-Napoca, Facultatea de litere Baia Mare, cu o teză despre Mircea Eliade. Este profesoară de limba italiană la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Baia Mare. De trei ani este profesor asociat la Centrul Universitar Tehnic Cluj-Napoca, Facultatea de litere Baia Mare, unde susține un curs de limbă și cultură italiană.

 

Volume didactice:

Impariamo insieme la lingua italiana, Ed. Helvetica,1999

Impariamo insieme la lingua italiana. Libro per genitori e bambini, Ed. Maria Montessori, 2007

Piccola grammatica rumena in Fiabe rumene, Ed. Sinos, Roma, 2007

Traduce din italiană și publică în reviste literare din România.