Descriere

Prelegeri de lingvistică (eBook PDF) – Autor Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu – Editura Letras, 2020

Acesta este un eBook protejat cu DRM. Pentru a-l citi, descarcă gratuit aplicația Adobe Digital Edition.

Cursul Prelegeri de lingvistică  este un instrument de lucru complex, rod al unei experiente de 20 de ani in predarea lingvisticii.

Se axeaza pe formarea unei culturi generale in domeniul lingvisticii, abordand teme de interes major pentru un filolog, precum originea limbii, descrierea limbii ca fapt social, istoric, semiotic, sistemic etc.; clasificarea limbilor, prezentarea unor paradigme teoretice și metodologice (de ex.: paradigma comparativa-istorica; paradigma structuralista; paradigma generativa-transformaționala); raporturile lingvisticii cu stiinte din domeniul umanist: semiotica, pragmatica, stililistica etc. etc.

Cartea este bine structurată, informatia, intemeiata pe o bibliografie de referinta în domeniul lingvisticii, este clară, accesibila studentilor. Cuprinsul reflecta varietatea și importanța temelor tratate pentru istoria si actualitatea lingvisticii.

O atentie specială se acordă prezentarii celor mai cunoscute metode de cercetare a fenomenelor lingvistice, pentru a impulsiona studentii spre cercetare.

Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu

Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu

DESPRE AUTOR

Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu este conf.univ.dr. la Universitatea de Vest din Timisoara si membra a Uniunii Scriitorilor din Romania. Lucreaza la Universitatea de Vest din Timisoara din 1990.

Din 1990, a tinut seminare de lingvistica, iar din 1998 preda cursuri de Lingvistica generala, alaturi de discipline afine, precum semiotica, pragmatica si analiza discursului. Are doctorat in filologie din 1999.

In domeniul lingvisticii, a mai scris carti de autor: Modalitatea si predicatul verbal compus (1999); Lingvistica in stiinta secolului al XX-lea (2001); Paradigme ale comunicarii: limbaje si limbi (2001); Vademecum in lingvistica (2004); Comunicarea orală (2006); Semantica modurilor incertitudinii (2011); Primavara elegiei (2017); Hermeneia (2019). In colaborare cu Doina Comlosan, Dictionar de comunicare (lingvistica si literară), vol. I-III, 2002-2005.

A coordonat volumul colectiv intitulat Comunicare si argumentare (2007). In domeniul cercetarii a participat la granturi nationale si internationale.

A fost redactor-sef al publicatiei Caiet de semiotica (2002-2013). In prezent face parte din comitetul stiintific al Analelor Universitatii din Timisoara (seria stiinte filologice) și al revistei internationale Questiones Romanicae.

Ca prozatoare, a publicat patru romane: Punctul interior (2010); Spre nicaieri (2 vol, în colab., 2014); Apa (2016) și Celesta (2018). Din 2017, este casatorita cu scriitorul Eugen Dorcescu.

 

Cuprinsul cursului Prelegeri de lingvistică

1. Introducere în lingvistică
1.1. Obiectul lingvisticii
1.2. Direcţii de cercetare în lingvistică
1.2.1. Lingvistica comparativ-istorică (indoeuropeană)
1.2.2. Lingvistica generală
1.2.2.1. Lingvistica structuralistă
1.2.2.2. Lingvistica generativ-transformaţională
1.2.3. Alte tipuri de lingvistică
1.2.3.1. Lingvistica matematică
1.2.3.2. Psiholingvistica
1.2.3.3. Sociolingvistica
1.2.3.4. Pragmalingvistica
1.2.3.5. Lingvistica textuală
1.2.3.6. Lingvistica spaţială
1.2.3.7. Lingvistica computaţională
2. Discipline conexe lingvisticii
2.1. Stilistica
2.1.1. Între o stilistică lingvistică şi o stilistică literară
2.1.2. Stilistica şi gramatica figurii
2.1.3. Gramatica metaforei
2.2. Semantica
2.2.1. Semantica lingvistică
2.2.2. Semantica nonlingvistică
2.3. Semiotica
2.3.1. Lingvistica structuralistă şi semiologia
2.3.2. Domeniul semioticii
2.3.3. Direcţii de dezvoltare în semiotică
2.4. Pragmatica
2.4.1. Domeniul pragmaticii
2.4.2. Teoria actelor de vorbire. Teoria enunţului
2.4.2.1. Actele de vorbire
2.4.2.2. Enunţul
2.4.2.2.1. Forţa ilocuţionară a enunţului
2.4.2.2.2. Forţa perlocuţionară a enunţului
2.4.2.2.3. Semnificaţia enunţului
2.4.2.2.3.1. Implicatura
2.4.2.2.3.2. Presupoziţia
2.4.2.2.3.3. Deicticile
2.4.2.2.4. Unicitatea enunţului
2.4.2.3. Principiile pragmaticii
2.4.2.3.1. Principiul cooperării
2.4.2.3.2. Principiul politeţii
2.4.2.4. Direcţii de dezvoltare în pragmatică: Analiza conversaţiei şi analiza discursului
2.4.2.4.1. Analiza conversaţiei
2.4.2.4.2. Analiza discursului

3. Limba
3.1. Originea limbii
3.1.1. Ipoteza sursei divine
3.1.2. Ipoteza sursei onomatopeice
3.1.3. Ipoteza sursei interjecţionale
3.1.4. Ipoteza sursei gestuale
3.1.5. Ipoteza sursei fiziologice
3.1.6. Ipoteza sursei interacţionale şi tranzacţionale
3.1.7. Ipoteza sursei poetice
3.1.8. Concluzii
3.2. Aspecte definitorii ale limbii
3.2.1. Caracterul social al limbii
3.2.2. Caracterul istoric al limbii
3.2.3. Caracterul sistemic al limbii
4. Clasificarea limbilor
4.1. Clasificarea genealogică a limbilor
4.1.1. Arborele genealogic al limbilor
4.1.2. Familiile de limbi
4.1.2.1. Familia limbilor indoeuropene
4.1.2.1.1. Limba sursă
4.1.2.1.2. Ramurile familiei indoeuropene
4.1.2.1.2.1. Ramura indoiraniană
4.1.2.1.2.1.1. Limbile indiene
4.1.2.1.2.1.2. Limbile iraniene
4.1.2.1.2.2. Ramura europeană
4.1.2.1.2.2.1. Limbile care nu se pot reuni într-un grup
4.1.2.1.2.2.2. Limbile vechi balcanice
4.1.2.1.2.2.3. Limbile baltoslave
4.1.2.1.2.2.4. Limbile germanice
4.1.2.1.2.2.5. Limbile celtoitalice
4.1.2.1.2.2.6. Limbile romanice
4.1.2.2. Alte familii de limbi
4.1.2.2.1. Familia hamito-semitică
4.1.2.2.2. Familia limbilor fino-ugrice
4.1.2.2.3. Familia limbilor turco-tătare
4.1.2.2.4. Familia limbilor chino-tibetane
4.1.2.2.5. Familia limbilor manciuro-tunguse
4.1.2.2.6. Familia limbilor amerindiene
4.1.2.2.7. Familia limbilor malaio-polineziene
4.1.2.2.8. Familia limbilor ibero-caucaziene
4.1.2.2.9. Familia limbilor africane
4.1.2.2.10. Familia limbilor dravidiene
3.1.2.2.11. Familia limbilor mongolice
4.2. Clasificarea tipologică a limbilor
4.2.1. Limbile izolante (amorfe)
4.2.2. Limbile aglutinante
4.2.3. Limbile flexionare
4.2.4. Limbile incorporante (polisintetice)
4.3. Concluzii
5. Locul limbii române în ROMANIA
5.1. Definirea noţiunii de Romania
5.2. Momentul diferenţierii idiomurilor romanice de latină
5.3. Taxonomia limbilor romanice
5.4. Diferenţe între limbile romanice
5.4.1. Diferenţe de statut politico-administrativ
5.4.2. Diferenţe de substrat
5.4.3. Diferenţe privind perioada de romanizare
5.4.4. Diferenţe de superstrat
5.4.5. Diferenţe privind structura dialectală
5.4.6. Diferenţe privind momentele de atestare
5.5. Profilul romanic al românei
5.5.1. Date istorice
5.5.1.1. Teritoriul şi epoca de formare a limbii române
5.5.1.2. Bezna documentară
5.5.1.3. Superstratul slav
5.5.1.4. Reromanizarea
5.5.2. Date lexicale (Romanitatea cuvântului românesc)
5.5.2.1. Moştenirea autohtonă
5.5.2.2. Moştenirea latină
5.5.2.3. Împrumuturile din slavă şi slavonă
5.5.2.4. Împrumuturile din lumea romanică
5.5.2.5. Împrumuturile recente
6. Din istoria teoriilor lingvistice
6.1. Teoria comparativ-istorică
6.1.1. Primii teoreticieni indoeuropenişti
6.1.2. Aplicaţii ale teoriei comparativ-istorice: gramaticile comparative şi gramaticile istorice
6.1.3. Neogramaticii
6.1.3.1. Teoreticienii noii orientări istorice
6.1.3.2. Noile gramatici istorice
6.2. Teoria structuralistă
6.2.1. Dihotomiile saussuriene
6.2.1.1. Limba vs. vorbirea (Lingvistica limbii vs. lingvistica vorbirii)
6.2.1.2. Lingvistica sincronică vs. lingvistica diacronică
6.2.1.3. Lingvistica internă vs. lingvistica externă
6.2.2. Teoria saussuriană a limbii
6.2.2.1. Caracterul sistemic al limbii
6.2.2.2. Caracterul semiotic al limbii
6.2.3. Teoria saussuriană a semnului lingvistic
6.2.4. Şcoli lingvistice structuraliste
6.3. Teoria generativă şi transformaţională
6.3.1. Varianta iniţială a teoriei generative şi transformaţionale
6.3.2. Varianta perfecţionată a teoriei/ gramaticii generative şi transformaţionale
6.3.3. Structura unei gramatici de tip Aspects of a Theory of Syntax
6.3.4. Metalimbajul teoriei/ gramaticii generativ-transformaţionale
6.3.5. Teoria inneistă

7. Anexa 1 – Metode de cercetare în lingvistică (preluate din Mirela-Ioana Borchin, Vademecum în lingvistică, Timişoara, Ed. Excelsior Art, 2004)
Anexa 1.1. Metoda comparativă-istorică (p. 71-77)
Anexa 1.2. Metoda reconstrucţiei (p. 77-81)
Anexa 1.3. Metoda comutării (p. 107-109)
Anexa 1.4. Metoda distribuţiei (p. 109-110)
Anexa 1.5. Metoda analizei în constituenţi imediaţi (p. 110-113)
Anexa 1.6. Metoda câmpurilor lexicale (semantice) (p. 113-122)
Anexa 2 – Funcţiile limbajului (preluate din Mirela-Ioana Borchin, Vademecum în lingvistică, Timişoara, Ed. Excelsior Art, 2004, p. 33-43)

Bibliografie